Things I learn by traveling around the world 

One of the things I love most from traveling around the world is the way you meet strangers and make them your friends in a couple of minutes.Whenever I feel that our world is a mad and evil place I can easily regain faith in humanity by simply encountering new beautiful souls, who show me that love still exist and that all we have to do is spread it wherever we step. Moreover, I learn to embrace the things that make me happy and learn not to put the people I love in a cage and keep them for my self but enjoy every moment I spend with them and give them the freedom they need to be themselves.

When we know that the time given with a particular person is limited, we tend to expand it to a maximum and absorb every second of it. But we should know that every moment of our life is equally precious for when our clock stops it will stop without a warning.

The universe gives us freedom to go wherever we feel like going and calls us out of our comfort-zone over and over again without ever getting tired. It whispers in our ears that it will conspire with all its galaxies, full of different planets, shining stars and meteorites, for us to achieve everything we want, if the desire comes from the depths of our heart. This same universe places people on our road to show us how different from each-other everyone’s path is yet we all meet at one point because love connect us all. Namaste

Advertisements

La marginea lacului

Dragoste la marginea lacului demult uitat
Traim din nou acea zi cand mi te-ai aratat
Cand universul in culoare ai imbracat
Si sufletului meu caldura i-ai dat.

Sopteste-mi dorinta dorului tau
Si hai sa ne pierdem in mare
Pana si cerul ar putea fi al meu
Dar eu doar pe tine te vad in zare

Timpul noi in loc vom oprii
Si vom transforma secunda’n eternitate
In acest univers numai noi doi vom fi
Si ne’ncetat ne vom iubi in noapte

(scris pe 22.11.2011)

Renastere

O renastere de mult asteptata de un suflet pierdut de-o eternitate, un suflet ce mult prin lume a cutreierat in cautarea fericirii despre care auzise intr-o poveste batraneasca. Un suflet ce peste mari si tari purtat de vant , purificat de apa cerului si iluminat de soare a fost. Cu visele departe,spre o inima calda si plina de iubire si caldura. Spre un trup ce pregatit pentru fericirea, ce in univers exista, ar fi. Stelele de pe cer ce au puterea de a transforma cosmarul si frica noptii intr-o imbratisare dintre trup si luna. Luna ce mereu cu capul plecat spre unii se uita in timp ce pentru altii radiaza cu gura pana la urechi. O lumina de veghe la fie ce pas , lumina orbilor pamanteni ce frumusetea au uitat sa o priveasca. Orbilor ce doar un drum opac in calea lor au. Un drum lipsit de vise si credinta, de speranta si un om ce a uitat de puterea pe care o are in a lupta pentru a cucerii universul sau poate toate galaxiile de dincolo de univers.

Phoenix
Iată, vine din nou cel hrănit cu numai rouă
de la Livan, într-acest an, al nouălea.
Preajma blând înmiresmând,
rugu-i fumegând.

Născutul din ou şi hrănit cu numai rouă,
în roşu nimb, într-acest timp, al nouălea.
Rodnic foc şi nou izvod,
arderea-i de tot.

Fie să renască numai cel ce har
are de-a renaşte, curăţit prin jar,
din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,
astăzi ca şi mâine, pururi şi acum.

Dar pentru mine Luna zambeste si stelele imi reamintesc de frumusetea ce inauntrul meu exista.Sufletul meu s-a renascut in tine , in zambetul tau si in inima ta curata. In puterea ta de-a muta muntii si de a despica marea in doua, facandu-mi drum sa inaintez spre fericire. Pastreaza-l acolo sa nu tremure in iarna grea ce are sa urmeze peste mine.

Numai noi 2

Hai sa o luam de la capat, sa uitam de tot si toate, sa ne pierdem in universul, ce noi doi prin puterea inimi noastre l-am creat.

Hai sa zburam departe, ca-n prima zi cand trupurile noastre s-au intersectat si un val de caldura peste pamant am emanat.

Hai sa ne pierdem in hohote de ras ca odinioara, cand cu mainile pe burtica din pat cadeam de fericire, cand dorinta de oprire era cauzata de durerea maxilarilor ce crantaneau.

Hai, vino si aseaza-te langa mine pe norul meu pufos din vata de zahar, e dulce asa cum bei tu cafeaua in fiecare dimineata.

Hai prinde-ma de mana si fugi cu mine departe, nu te uita in stanga si-n dreapta, nu coda nici un gand si uita de orice programare a sentimentelor, lasa ratiuna ce-n minte iti este intiparita.

Hai lasa-te condus de directia vantului si hai sa ne avantam in larg, spre basme colorate unde “noi doi” este indeajuns sa fie universul plin cu praf de stele.

Nu fi un fraier si nu-ti pierde sansa de a devenii un Razboinic 

 

              

Universul

Luminează-mi calea spre un univers plin de lumină,plin de culoare și de tine.

Flutură-ți aripile peste trupul meu gol și sărută-mi sânul pe timp de noapte.
Deschide-mi ochii să pot admira minunăția steleleor de pe bolta ta cerească si crează-mi visele de mult ascunse, suflă-le in vânt să ajungă departe peste mări și țări și peste lumi necunoscute unde vor acapara locuinţa curcubeului și vor devenii realitate.

Suav precum un ghiocel in iarna grea dar puternic precum pasărea de pe cer,liber,liber și plin de iubirea infinită, o iubire pură ce doar in povești se regăsește, povești ce sunt ireale până in momentul in care tu in ele pășești.

Transformi basmele in obişnuința de zi cu zi, îţi deschizi brațele și dăruiești zâne și făți frumoși lumii întregi.
Aduci zâmbete unde fericirea era de mult pierdută, unde culoarea era de mult uitată. Limpezești pământul opac, ştii să-i stăpânești setea și cu fiecare picătură redai viaţa florilor multicolore pentru a-mi strălucii calea spre basmul etern.

Basmul unde suntem noi doi acoperiți de petale și încolăciți într-un singur trup și suflet, ce veșnic fericirea va cunoaște și perfect va rămâne.

 

Ne vom pierde in zâmbete și vom evolua spre perfecțiune unde vom fi noi doi  Universul